dot ro is dead, long live blogspot
Cativa ani mai tarziu, m-am reintors la vechea adresa. Am renuntat la domeniul .ro fara parerea de rau. In definitiv, singura diferenta era (probabil) un mic avantaj la seo si la un moment dat era o indicatie cat de "in serios" iei chestia cu blogging-ul. Intre timp, anii au trecut si contentul s-a orientat catre video - mediu despre care pot zice ca nu e pentru mine pana una alta. Am sters cateva posturi aparute ca prin minune(posibil ceva hacking?), am trecut in revista noile modificari aparute la platforma si urmeaza relansarea la apa. Fireste, fara agitatie sau pus linkuri peste tot. Poate doar pe Twitter, for old times' sake :) #fieca acest post sa nu fie ultimul pentru urmatorii ani!
Chiar imi place cum ai inceput sa scrii - clar si curat. Dupa parerea mea:), e bine ca murim intr-un sfarsit pentru ca altfel nu am stii cum sa traim, multe chestii nu ar avea sens si sincer.. am fi si mai putin fericiti. Ce chestii ai mai face azi daca ai stii ca traiesti pururea?! Si apoi premisa mortii ne-a facut sa ,,evolum".. legi, reguli, moralitate, lupta ptr posibilitatea de a alege.. Nu cred ca murin pentru a tinde catre un individ care o sa reziste si mai bine vicisitudinilor. Nu cred ca fiecare dintre noi este doar un item intr-un sir lung de teste dintr-un laborator. Mi se pare ca suntem din ce in ce mai fragili si lasati asa de izbeliste in afara civilizatiei... multi dintre noi nu ar rezista o saptamana.
ReplyDeleteAcum, una peste alta... cred ca cei care isi mai doresc nemurirea nu vor de fapt sa traiasca.
Iar clopotele bat ca sa puna punct, iar povestile de dupa cred ca exista ca sa aline durerea celor care o sa iti duca lipsa..
imi place ca ai abordat si acest subiect, ai dreptate!
ReplyDelete